Leandri

    O sa ziceti ca sint nebuna, dar ma bate gindul sa imi comand vreo doi leandri din Franta. Grecia e tara leandrilor si eu vreau sa-i aduc de peste granita ... Parca nu suna bine, nu-i asa ?  
    Ma tot uit in ultimele zile la  Annamaria , care are o colectie de invidiat . Ii ingrijeste ca la carte si ii protejeaza toata iarna, sa nu inghete. Iar eu, in clima mea, unde dumnealor cresc fara fasoane, nu am nici macar unul ! Ei, asta trebuie remediat . 
    Dar vreau niste leandri mai altfel decit cei ce cresc pe marginea drumului. In plus, e paradoxal, dar in Grecia nimeni nu stie nimic despre soiurile de leandrii ...
    Tot am zis ca anul asta nu iau trandafiri de peste mari si tari. O sa iau altceva.
    Am gasit un site frantuzesc cu o colectie splendida de leandri si nu numai - e o crescatorie de plante tropicale si mediteraniene : Hodnik , care trimite comenzi in Europa . Mi-am facut o lista si acum ma tot uit la ea ... 
    Ma atrag mult Provence si Louis Pouget , ambele soiuri foarte parfumate, dar au culori apropiate. Trebuie, sa  aleg si unul de alta culoare.  As vrea, sa plantez leandrii in vase mari de ceramica si sa ii pun in veranda ce priveste spre vest . Asa o sa am leandri, fara sa sacrific din spatiul limitat al gradinii. 
    Deci azi e zi de gindire ... Leandru roz-somon sigur ... apoi alb sau rosu sau galben. O sa revin cu amanunte dupa ce fac comanda.

   Post scriptum : Am facut comanda. Pina la urma au ramas Nerium Oleander Provence si Nerium Oleander Luteum plenum . Plus o iasomie - Jasminum Multiflorum si doua lantane - Avalanche ( alba ) si  Cochenille ( rosie ) . De-acum, incep sa caut glastre ...

Lacul nuferilor, toamna

     E un lac acoperit aproape in intregime cu nuferi, intre Parga si Syvota. E chiar linga drum, dar, fiindca e foarte verde,  e greu de ghicit ca e vorba de un lac.
     Nici o floare in Octombrie, doar frunze cit vezi cu ochii. Mi-am imaginat doar cum e in primavara si sper sa-l vad macar o data si in ipostaza inflorita. 
     Acolo, pe marginea lacului, am cules cele mai dulci smochine salbatice, negre-violete cu miezul rosu si le-am mincat  privind la ochiurile de apa ce oglindeau cerul senin. 

Tufanele, in sfirsit

   Dupa ce au inflorit in gradinile tuturor, au hotarit si ale mele, ca e timpul sa se deschida .  Lenese ...  Am mai multe culori, dar cele care s-au instapinit cu aplomb sint bordo cu mijlocul galben. Primite de la o doamna ce le rarea in gradina ei acum trei ani, fiindca erau prea dese. Se pare ca e un soi viguros si ma bucur ca le place la mine. In citiva ani o sa daruiesc din ele vecinilor.
  

In gradina, privind cerul

     Imi place luna Octombrie . 
     Stau mai mult in gradina si simt cum curge timpul incetisor privind la cer, la nori si la culorile ce curg una in alta. 
    Rasaritul e asa : 

    Straturile sint curate si pamintul reavan.  Gramezile de compost incep sa se aseze.  Din gradini se ridica fuioare alburii de fum. Au rasarit ridichile de luna, am transplantat ultimi trandafiri din glastre si am cumparat bulbi de frezii, narcise si lalele. 
    Tufa de Cestrum nocturnum e gigantica. Inca mai infloreste, a nu stiu cita oara, iar cine trece pe linga intrare intreaba invariabil  : " Ce miroase asa de bine ? " 
    Spre apus, cerul se picteaza in violet si stiu ca miine vom avea o zi stralucitoare de toamna.

    Urari de bine tuturor ce isi serbeaza ziua de nume astazi  ! 
    E ziua Sf. Dumitru dar la grecii antici, se sarbatorea zeita pamintului,  a vegetatiei si a fertilitatii - Dimitra sau Demetra. E ziua in care zeita intra in lunile de doliu, cind copila ei cea frumoasa cobora in imparatia subpaminteana. 

Varza si ardei

O modalitate de pastrare a legumelor, mai ales daca e plin congelatorul.

  

                                                    Nu-i asa ca-s frumoase ?

La cina cu lordul Burrell

N-are legatura cu gradina, dar portelanul e inflorat.

M-am invirtit minute in sir in jurul mesei incarcate cu portelanuri chinezesti, tacimuri de argint si pahare de cristal, incercind sa-mi inchipui

 o seara intr-un castel scotian.   

Ciorchini

    Nu sint struguri, cum ar fi normal in perioada asta a anului . 
    Sint amintiri de vacanta, de la Syvota  ... din curtea tavernei unde ne opream la prinz, cind ne intorceam de la mare .  Pina veneau farfuriile pline cu bunatati, eu faceam turul gradinii cu aparatul foto .
   Intii o planta ce se cheama coral , un nume foarte potrivit ... o avalansa de floricele rosii, ca niste mici trompete .

Pentru mami si tati

                                                                de ziua lor ... 
                                                              La Multi Ani !

                    Va sarutam si va imbratisam, cu multa dragoste si dor !!!

Ratuste, ciupercute si ape limpezi

Eva printre ferigi si camelii

    In acelasi Kibble Palace , in gradina botanica din Glasgow, statuia  unei Eve ginditoare strajuieste intrarea in Paradis ... inconjurata de ferigi arborescente , camelii, fuchsii si alte plante iubitoare de caldura si umezeala . 

Gradina in Octombrie

    Astazi e  zi cu soare. De dimineata am profitat de citeva clipe libere inainte de a pleca la servici si am iesit cu aparatul foto in gradina. N-am mai fotografiat-o de multisor.
   Pe latura nordica arata cam asa ...

De toamna

Dintr-o excursie la munte, 

muntii imbracati in ceata ...

Detalii de piatra

  In primavara asta, intorcindu-ne de la Genova, ne-am oprit pentru putin la Pisa .  Nu se putea, sa nu intram in Piazza dei Miracoli ... intr-adevar, o piata a minunilor ... 
  Pe mine, ca de obicei, m-au atras detaliile - piatra inflorita si perfectiunea, ce e doar slefuita de timp.
  

Cercelusi

  Fotografii de la Gradina botanica din Glasgow . 
  Intii manunchiurile alungite, ca cerceii imparateselor bizantine, printre ferigi ...

Rodii

 E vremea lor, a fructelor cu miez de giuvaier.

Vitralii - St. Mungo, Glasgow

Dulceata de vinete

     O idee pentru cei ce au vinete intirziate in gradina - se pot transforma intr-o excelenta dulceata. O reteta clasica greceasca, pe care o recomand cu caldura. Noua ne place foarte mult.
     Aveti nevoie de 1 kg de vinetele mici, cit degetul, 750 de g de zahar, 2 cesti de apa, sucul a 3 lamii, migdale curatate si cuisoare.
     Se curata codita vinetelor si coaja ( e mai usor sa folositi instrumentul de curatat cartofi ) si se face o mica incizie pe lung la fiecare vineta ( acolo vor intra migdalele ). Se pun apoi intr-un vas cu apa multa in care adaugam sucul a doua lamii. Acoperim cu o farfurie, ca sa stea scufundate in apa si lasam asa 2-3 ore. Urmeaza sa le strecuram si sa le fierbem in apa curata, pina se inmoaie putin. In final se scot si se pun in apa rece pentru 3-4 ore. Schimbati apa de citeva ori.
    Pentru sirop se fierb cele doua cesti de apa cu zaharul si apoi se adauga vinetele. Se fierb 7 minute, se trag de-o parte si se lasa sa stea 12 ore ( de obicei peste noapte ). Se pun din nou pe foc in ziua urmatoare pina se leaga siropul ( eu incerc cu metoda picaturii ), adaugind sucul unei lamii la sfirsit, ca sa nu se zahariseasca. Spumuiti ca la orice dulceata. Se lasa sa se raceasca si, in final, se umple fiecare vineta cu o migdala ( migdalele se rumenesc dinainte in tigaie ) si se infige cite o cuisoara in partea in care era codita. Inca  un clocot si se pune dulceata in vase de sticla sterilizate.  Eu o tin la frigider, n-are viata lunga, dar se poate steriliza, daca vreti sa o pastrati in camara pentru mai mult timp.
   Si sa nu-mi ziceti, ca e greu. Dulceata asta o face sotul meu si ii reuseste de minune.

     

Flori de cactus si-o zorea

      Au inflorit din nou cactusii. Stau la soare pe treptele de la intrare si parfumeaza aerul serii. Seamana a stele roz si albe.