Cu drag

Multi dintre voi mi-ati lasat deja mesaje cu urari de sarbatori. 

Va multumesc  !

La randul meu va urez, cu mult drag, un Craciun fericit si tot ce va doriti pentru anul ce vine  !  Sper din suflet, ca va fi un an mai bun.

Sa aveti gradini frumoase si balcoane inflorite, sa ajungeti sa cunoasteti locuri noi si minunate, sa va bucurati de cei dragi, sa fiti sanatosi si norocosi, pe scurt, sa va fie bine  !

De-acum, ne intalnim in anul ce vine.

LA MULTI ANI  !

Ascunsi

Irisii de iarna stau ascunsi printre frunze multe si subtirele ca iarba.

Azi am avut o zi insorita si am stat o ora in gradina. 

Dupa ce am inaltat gramada de compost cu cateva brate de uscaturi si am mai curatat pe ici pe colo, am avut timp sa fotografiez tufele inflorite.

Si ca de obicei, in final am incercat sa privesc florile de mai aproape.

Inca cinci zile pana la Craciun ...

Muntii fara luna

Muntii Ghiona ai Rumeliei, intr-o zi de iarna, la apus.

Si o poveste legata de numele lor in anii de demult : Aselinos.

Se zice ca in noptile in care zeita lunii cobora pe pamant, pe costisele muntilor Ghiona, sa-l intalneasca pe frumosul Endymion, 

lumea ramanea fara lumina ei.

Iarna e vremea povestilor, nu-i asa  ? 

Ceva simplu cu spanac

In spirit mai putin sarbatoresc, va scriu despre un fel de mancare traditionala greceasca ce intra in categoria felurilor gatite cu legume si orez. Se cheama spanakorizo. Tot ce se termina cu -rizo, in greceste inseamna 

' cu orez '.  Adica ce se vede in farfuria de mai jos e spanac cu orez.

Simplu de preparat si gustos. Se poate face si cu spanac congelat si ceapa uscata in loc de cea verde. Ingredientele sunt exact cele ale umpluturii placintei de spanac, minus ouale si branza, plus orezul si, la alegere, o ceasca de suc de rosii sau sucul unei lamai.

Aveti nevoie de 1 kg de spanac, un manunchi de ceapa verde, un praz ( daca aveti, nu neaparat ), o ceasca de orez pentru rizotto, un manunchi de marar proaspat, o ceasca de bulion, ulei de masline, sare si piper.

Ceapa si prazul, taiate marunt, se calesc in ulei de masline ( turnati ulei din belsug, cat sa acopere fundul cratitei de un deget grosime ). Se adauga frunzele de spanac spalate bine si taiate fasii. Se soteaza si se stinge cu apa calda, cam o ceasca. Cand incepe sa fiarba, se adauga orezul si apoi inca doua cesti de apa si sucul de rosii sau, daca aveti, rosii proaspete date pe razatoare. Urmeaza mararul tocat, sarea si piperul. Nu se amesteca mereu ca la rizotto, dar trebuie avut mare grija sa nu se prinda mancarea. Cand orezul e aproape gata, se trage deoparte. In faza asta mancarea trebuie sa fie zemoasa, sa curga din lingura. Se lasa sa se raceasca acoperita cu un servet. In greceste se zice ca se lasa " sa isi traga zeama ".

Serviti cu masline si cu branza de oaie. 

PS - daca folositi lamaie in loc de rosii, puneti sucul de lamaie in farfurie in momentul in care serviti, dupa gust.

Sper sa va placa, daca incercati reteta. Pofta buna  !

Vintage

 La cererea galeriei, am fotografiat bradutul nostru de plastic, 

cel fara luminite.

Vitralii

Privind spre lumina, prin ferestrele cu romburi alungite. 

In spatele sticlei laptoase se intrevad umbrele gradinii. Uneori ma opresc pe scara si urmaresc dansul lastarilor curgatori ai trandafirilor ... 

Ce faceti la sfarsit de saptamana  ?

Flori pe pervaz, muraturi si marmelada

Din nou protagoniste cele trei sticlute verzi.

De data asta cu iedera si trandafiri din alte gradini.

Langa ele, o mica iconita de argint in rama de sticla albastra, 

dar de la oameni dragi.

Afara e cand soare, cand nor, de dimineata ceata iar noaptea, 

de cele mai multe ori, cerul e instelat.

Am impodobit bradul. Fara luminite anul asta, fiindca am descoperit in ultimul moment ca beculetele s-au ars. Nu-i nimic, facem economie. 

In premiera, am pus conopida la murat. Mov. S-a nimerit sa creasca in gradina bunicului. Atat de frumoasa, incat mi-am dorit sa o pastrez pentru masa de Revelion. Si ca in fiecare Decembrie, am facut traditionala marmelada de citrice, anul asta de portocale si mandarine.

In rest, nimic nou. Incep sa ma gandesc la seminte.

Scaieti dulci

Azi am facut cunostinta cu inca o planta comestibila. Am primit o plasa de Scolymus hispanicus. Semi-curatati, culesi azi dimineata, numai buni pentru salata zilei de vineri. Sunt un fel de scaieti bianuali, care sunt recoltati in perioada asta pentru frunze, mai precis pentru nervurile frunzelor, albe si groase. Se culege si radacina, care e si ea gatita prin fierbere, dar asta inca n-am incercat-o. Apa ramasa se bea ca ceai pentru afectiunile renale. Citisem despre planta asta si stiam ca e apreciata printre multele plante comestibile ce se consuma in Grecia, dar n-am gustat-o pana acum. Fiarta e frageda si dulce, chiar si fara ulei si lamaie. Bunicuta care mi le-a dat, mi-a spus ca sunt foarte bune gatite cu carne si sos de lamaie. Mai am o portie la frigider, pe care o s-o gatesc in weekend. 

De la inceput

Stiu ca e devreme, dar ea nu stie si a inflorit.

Prima narcisa a hotarat ca e timpul sa dea startul unui nou ciclu in gradina.

Ce-as mai putea sa va mai povestesc  ... 

Salata verde stagneaza, invadata de frunzele cazute ale caisului. 

Ceapa verde isi impleteste frunzele cu cele ale usturoiul.

Am scos cartofii dulci. O parte din ei au fost inclusi in meniul de duminica. Sunt fragezi si buni. Recolta a fost multumitoare, avand in vedere ca e prima incercare. Am umplut doua galetuse cu tuberculi de toate marimile.

Se scutura glicina si veranda arata foarte artistic, cu frunze galbene pe dalele de piatra. Cei mai multi trandafiri inca isi asteapta randul sa fie curatati. Printre ei, in afara de grabitele narcise, se itesc frunze noi de frezii si de irisi olandezi. 

Tufanelele se topesc in ploaie pe zi ce trece si in curand va trebui sa le scurtez la nivelul solului. Au rasarit lastari proaspeti de menta prin colturile straturilor in gradina din spate iar capsunile aproape ca au disparut. 

Maghiranul  creste in nestire indiferent de anotimp, rozmarinul a luat si el avant, cimbrul s-a indesit de cand cu ploile. Doar " urechile mielului ", adica Stachys byzantina, nu se bucura de umezeala si ma intreb daca va rezista peste iarna. 

Am imprastiat seminte de caldaruse, degetei si garofite turcesti si-acum astept sa apara plantute noi, cu retinere, e adevarat, fiindca de multe ori natura are alte planuri si semintele se pierd fara sa germineze. 

Stratul in care a fost lamaiul a fost sapat iar pamantul cernut, din care am scos cateva roabe pline cu radacini si nenumarate larve de carabusi, a fost amestecat cu cenusa, compost si turba. Acum absoarbe apa si se aseaza in asteptarea rosiilor de anul viitor.

Stiu ca vi se pare ca seamana a primavara, dar in partea a doua a noptii, spre dimineata, termometrul a ajuns la 5 grade Celsius ... Daca vantul isi va schimba directia, probabil ca vom avea parte de bruma. Pe munte a nins, apoi zapada s-a topit, apoi iar a nins ...

La multi ani, de 1 Decembrie  !