Oxalis

 

Flora Graeca

 Poza e de acum cateva zile, cand am pornit la plimbare sub nor de ploaie.

 Verde si galben in laguna. Oxalisul e inflorit cat vezi cu ochii pe marginea marii. Invaziv.

  Mi-au tinut companie obisnuitele lisitele, cateva egrete si doua carduri de flamingo.

  Cerul era decorat cu nenumarate V-uri miscatoare ce se indreptau in graba spre Sud. Dupa doua zile a inceput sa ploua aprig, cu tunete si fulgere.
  
   Dar numaratoarea inversa pentru semanatul rosiilor a inceput 😊

Always the sea

La inceput de decembrie, 

golful Corintului, privit dinspre Nord spre Sud :

Flora graeca - Din padure

In gradina am cules florile de oregano in luna Iunie. 

In padure e inca inflorit si ametitor de parfumat.

Origanum = oros + ganos = stralucirea muntilor

Flora Graeca - Lila

N-am mai scris demult la capitolul asta. Si levantica asta m-a surprins atat de placut, incat vreau sa o pun bine in raftul amintirilor. Am trecut pe langa ea de patru ori mergand la plaja la inceputul lunii, in Chalkidiki. 

E prima oara ca vad planta in salbaticie.

Pun si un link pentru siropul de levantica. 

Pentru o cupa si jumatate de zahar si o cupa si jumatate de apa e nevoie de doar doua linguri de flori proaspete.

Per pedes

Poze dintr-o duminica insorita de Aprilie, facute in miezul zilei pe traseul Delphi-Kirra. E doar un fragment din traseul european E4, care incepe in Spania, pe malul Atlanticului, traverseaza printre altele si Carpatii nostrii 

si se termina in Sudul Cretei.

14 km facuti in aproape 6 ore, fara graba. Am fost absolut singuri pe carare, s-a nimerit sa nu ne incrucisam pasii cu nici un alt excursionist. Liniste, verde luxuriant, flori, albine, gusteri si alte cele, concert de primavara, doua bisericute bizantine, livada nesfarsita cu maslini si, in final, o inghetata buna, pe malul marii.

Pe mal

Macar cateva momente si tot am ajuns sa imi ies din ritm si sa admir de pe malul raului cerul inainte de furtuna, iarba proaspata si aura luminoasa a platanilor cu straie noi. Se vede ca a plouat mult, apele tulburi stau sa se reverse din albie. Cred ca o sa fie buna recolta de orez  😊

Marina

Doar in caz ca va e dor de mare  : 

Albastru de Februarie

Incep sa se schimbe culorile in laguna. Marea e mai albastra, cerul e punctat cu nori de vreme buna, infloresc scaietii movulii si in tesatura cafenie a frunzelor de trestie apar vlastari noi. 

La plimbare

Azi o sa-mi fiti tovarasi de drum. Intai mergem spre partea sudica a insulitei, lasand in urma casele inghesuite una in alta. Apoi intram pe drumul de pamant, drept in laguna. Mergem sper Sud cat ne tin puterile, pana incepe sa se lase inserarea. Linistea e sparta doar de vocile pasarilor. Pescarusi, lisite, cormorani, batlani si un stol de flamingo. Plus niste norisori de tantari pe ici pe colo. Drumul, cerul, apa si pasarile. Atat.

Decembrie verde

In loc de graul de Sfantul Andrei  :

Weekend placut  !

Melancolii

Ploua des si norii se zdrentuiesc pe coamele dealurilor. 

Apa curge suvoaie. Asfaltul proaspat e tatuat cu dungi de argila rosie si seamana in unele locuri cu albia unui torent.

Maslinii au trunchiuri intunecate, ierburile verii se apleaca incalcite spre pamantul moale, e frig. Ma grabesc sa ajung acasa, la caldura. 

Albastru

Cer de inceput de iarna, oglindit in apele lagunei, 

cu urme de pasari zburand la amiaza.

M-a insotit un cufundac pitic, pe care n-am reusit sa il fotografiez. 

El, singur pe luciul apei, eu, singura pe mal ... 

Pe carare

Cand padurea incepe sa isi schimbe culoarea ma apuca dorul de duca si, negresit, in fiecare toamna ajungem sa hoinarim pe carari de munte. 

De data asta a fost un interludiu foarte scurt, in padurea Sfantului Nicolaie de pe buza defileului raului Vikos, despre care am mai povestit. 

Cararea era plina de frunze aramii si alunecoasa dupa ploaia cu grindina de cu seara. De data asta n-am gasit ciuperci, nici flori de toamna, ca in alti ani, dar am avut muntele doar pentru noi.

Oglindiri

Dintr-un moment de liniste, la rasarit de soare, in laguna ...

O saptamana buna  !

P. S. - au aparut lisitele, semn ca vremea se va schimba. 

Interludiu

De duminica trecuta, din Argolida : Nafplio si Epidaur. 

Case impunatoare pe stradute inguste, ghirlande de bougainvillea si iasomie, taverne cu mesele in strada, cismele de marmura, oameni mergand spre plaja si bineinteles marea, ca un turcoaz topit langa malul de piatra alba. Iar peste toate, muzica cicadelor innebunite de caldura.

Romania pitoreasca

Prima noastra minivacanta de vara s-a terminat. 

Baietii sunt la bunici, casa e goala si daca fac abstractie de trupa de mesteri ce sapa de zor la drumurile din zona si ne trezesc in zgomot sinistru de buldoze, in rest e liniste si pace. Culegem rosii, mancam salata de doua ori pe zi, facem bulion si zacusca, udam de zor si ne relaxam la domiciliu.

La mijlocul lui Iulie in Romania a fost la fel de cald ca aici. Sufocant de cald in unele zile. Umiditatea aerului ajunsese la 80 %. Ca urmare, anul asta n-am facut prea multi kilometri. Escapadele au constat intr-o zi la Timisoara si trei zile pe malul Dunarii, cu mici escale in Orsova si Baile Herculane. 

M-am bucurat sa gust rosii bune in Mehedinti si de pe marginea drumului am cumparat cei mai buni pepeni, dulci si zemosi. 

N-am apucat sa fotografiez capitele de fan de pe costise si din lunci ...

Piata Unirii - Timisoara

La umbra

Dupa ce in weekend a fost noros si a plouat subtire, azi a iesit soarele si se simte din nou vara. Se nimereste bine, sa va invit la umbra platanului.

Daca ar fi sa ne luam dupa legende, civilizatia noastra isi are originile sub un platan matusalemic, ce inca mai traieste in Creta si, de cand a fost martorul idilei lui Zeus cu frumoasa Europa, nu si-a mai pierdut frunzele. 

Sa subliniez ca intr-adevar in Creta exista platani vesnic verzi, fiecare cu povestea lui. Incredibil, nu  ?  La urma urmei, in fiecare legenda exista un sambure de adevar.

Cel din poza strajuieste un izvor de munte, in valea raului Evinos. Nu e nici pe departe un platan vestit, nici nu ramane verde peste iarna dar, daca e sa ma iau dupa grosimea trunchiului, are cel putin 500 de ani.

O saptamana buna  !

Moment

Azi mi-e dor de padurile Romaniei.

Ma uit la fotografiile din anii trecuti. 

Visez ca imi fosnesc frunze vechi sub picior ...  

Ma aplec sa vad mai bine o floare incalcita intr-o tufa de afine. 

In vale se aude apa bolborosind intre maluri surpate de ploaie ...  

Erica transsylvanica

Cat de putin ne trebuie ca sa fim fericiti.

Into the blue

De duminica se cheama ca a inceput vara ...

Marea a fost racoroasa, dunele de nisip erau punctate cu margarete pitice

 si apa plina de stele de mare. 

E inca devreme, sa va urez o vara frumoasa  ?